În ultimele luni, Europa s-a confruntat cu inundații devastatoare, afectând atât locuințele, cât și infrastructura urbană. În fața acestor fenomene extreme, orașele noastre sunt din ce în ce mai vulnerabile. Creșterea suprafețelor betonate și lipsa soluțiilor sustenabile pentru gestionarea apelor pluviale au agravat situația, ducând la inundații frecvente și costuri uriașe pentru refacerea infrastructurii.
Aceste fenomene au evidențiat din nou vulnerabilitatea infrastructurii urbane la schimbările climatice și la ploile torențiale din ce în ce mai frecvente.
România nu a fost scutită de aceste probleme. În București, Galați, Cluj-Napoca și Iași, ploile torențiale din 2024 au cauzat inundații masive, perturbând activitatea economică și infrastructura rutieră.
Pe lângă inundațiile din București și Galați, Brașovul a fost grav afectat de ploi torențiale. În vara anului 2023, inundațiile au lovit Brașovul, în special cartierele Bartolomeu și Tractorul, unde rețelele de canalizare au fost depășite, provocând acumulări masive de apă pe străzi și inundarea unor locuințe și subsoluri.
Aceste evenimente au dus la pagube materiale semnificative și la disconfort pentru locuitorii orașului.
În contextul acestor provocări, arhitecții, dezvoltatorii imobiliari și autoritățile se confruntă cu o necesitate tot mai acută de a adopta soluții sustenabile pentru gestionarea apelor pluviale.
Acoperișurile verzi reprezintă o astfel de soluție, care nu doar că atenuează riscul de inundații, dar oferă și multiple beneficii pentru mediul urban și infrastructură.
Impactul inundațiilor urbane: De ce este necesară o soluție urgentă?
Conform unui studiu realizat de World Bank, inundațiile sunt responsabile pentru 40% din totalul dezastrelor naturale din Europa și generează pierderi anuale de aproximativ 30 de miliarde de Euro.
Fenomenele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente, iar România este vulnerabilă în fața lor. În vara anului 2024, orașe precum București au fost puternic afectate de inundații, mai ales în cartierele unde infrastructura de drenaj este învechită și incapabilă să gestioneze volume mari de apă într-un timp scurt.
Administrația Națională „Apele Române” a confirmat că sistemele de canalizare din marile orașe ale României sunt depășite, capacitatea lor fiind proiectată pentru condiții climatice mai stabile. Într-un astfel de context, acoperișurile verzi pot juca un rol esențial în reducerea presiunii asupra acestor sisteme și în prevenirea inundațiilor urbane.
Cum ajută acoperișurile verzi la prevenirea inundațiilor?
Acoperișurile verzi au un impact semnificativ asupra gestionării apelor pluviale datorită structurii lor multi-stratificate, care include vegetație, sol și sisteme de drenaj special concepute. Aceste straturi rețin apa de ploaie, reducând volumul care ajunge imediat în sistemul de canalizare.
Studiul realizat de Universitatea din Toronto a demonstrat că un acoperiș verde poate reține până la 70% din apa provenită din precipitații, reducând semnificativ riscul de inundații. În plus, vegetația ajută la evaporarea unei părți din această apă, contribuind astfel la o gestionare mai eficientă a apelor pluviale.
Această capacitate de reținere a apei face din acoperișurile verzi o soluție ideală pentru orașele care se confruntă frecvent cu inundații. Spre exemplu, Berlin a investit masiv în infrastructura verde, inclusiv în acoperișuri verzi, după ce inundațiile din 2021 au expus vulnerabilitățile sistemului de drenaj. Până în 2024, aceste măsuri au redus semnificativ impactul ploilor torențiale asupra infrastructurii urbane.
Studii de caz: Implementarea acoperișurilor verzi în orașe vulnerabile
Un exemplu remarcabil de succes în implementarea acoperișurilor verzi pentru prevenirea inundațiilor vine din Copenhaga, unde inundațiile severe din 2011 au cauzat daune de peste 1 miliard de dolari. Drept răspuns, orașul a inclus în strategia sa de dezvoltare urbană măsuri precum acoperișurile verzi și alte soluții bazate pe infrastructură naturală. Această inițiativă a redus considerabil volumul de apă ce ajunge în rețelele de canalizare, prevenind inundațiile ulterioare în multe zone vulnerabile.
În Germania, orașul Hamburg a adoptat o politică similară, integrând acoperișuri verzi pe clădiri publice și rezidențiale pentru a preveni scurgerile rapide de apă în rețelele de canalizare. Datele arată că, în zonele unde aceste măsuri au fost implementate, riscul de inundații a scăzut cu 25% în ultimii trei ani.
România, la rândul său, a investit în măsuri de reducere a riscului de inundații. Spre exemplu, Brașovul a început să implementeze măsuri de reducere a riscului de inundații. Un proiect notabil este cel din cartierul Bartolomeu, unde s-au realizat lucrări de modernizare a sistemului de drenaj și s-au creat spații verzi care să absoarbă surplusul de apă.
Totodată, orașul explorează soluții pe termen lung, precum implementarea acoperișurilor verzi pe clădiri publice și comerciale, pentru a reduce presiunea asupra canalizării în caz de ploi torențiale.
Un alt exemplu de succes este Cluj-Napoca, care, în urma inundațiilor din ultimii ani, a început să promoveze utilizarea infrastructurii verzi și albastre. Proiecte precum amenajarea de parcuri urbane, utilizarea pavajelor permeabile și dezvoltarea acoperișurilor verzi pe clădirile noi fac parte din strategia orașului pentru a combate efectele schimbărilor climatice.
De asemenea, Clujul a demarat proiecte de reabilitare a rețelei de canalizare și modernizare a sistemului de gestionare a apelor pluviale pentru a preveni viitoarele inundații.
Aceste inițiative arată că orașele din România încep să adopte soluții sustenabile pentru a preveni inundațiile urbane, iar acoperișurile verzi devin un element central în aceste strategii.
Beneficiile acoperișurilor verzi dincolo de prevenirea inundațiilor
Acoperișurile verzi aduc beneficii mult mai ample decât simpla gestionare a apelor pluviale. Ele contribuie la creșterea sustenabilității clădirilor și la îmbunătățirea calității mediului urban, avantaje semnificative pentru arhitecți, dezvoltatori imobiliari și autorități.
- Eficiență energetică: Acoperișurile verzi acționează ca un izolator natural, reducând consumul de energie al clădirilor. Acestea pot scădea costurile de încălzire cu până la 75% pe timp de iarnă și pot reduce semnificativ necesarul de aer condiționat vara.
- Îmbunătățirea calității aerului: Vegetația de pe acoperișurile verzi ajută la captarea particulelor poluante din atmosferă, contribuind la un aer mai curat în zonele urbane dens populate.
- Reducerea efectului de insulă termică: Orașele sunt adesea cu câteva grade mai calde decât zonele rurale din cauza lipsei vegetației și a suprafețelor impermeabile. Acoperișurile verzi ajută la combaterea acestui efect, reducând temperatura locală și îmbunătățind confortul urban.
Provocări și soluții în implementarea acoperișurilor verzi în România
Deși beneficiile acoperișurilor verzi sunt recunoscute pe scară largă, adoptarea acestora în România se confruntă cu o serie de provocări. Costurile inițiale pentru instalare pot fi percepute ca fiind ridicate, dar trebuie subliniat că investițiile inițiale se amortizează prin economiile realizate pe termen lung.
Durata de viață a unui acoperiș tradițional poate fi extinsă cu până la 40 de ani prin instalarea unui acoperiș verde. În plus, țări precum Germania și Olanda oferă subvenții și stimulente fiscale pentru adoptarea acoperișurilor verzi, o măsură care ar putea fi luată în considerare și de autoritățile române pentru a stimula dezvoltarea infrastructurii verzi.
Este timpul să acționăm! În loc să reacționăm la dezastru, putem preveni.
Prin colaborare între arhitecți, dezvoltatori și autorități, putem transforma orașele din România și Europa în modele de sustenabilitate.
Acoperișurile verzi sunt un simbol al progresului – o investiție care nu doar că protejează astăzi, dar construiește un viitor mai sigur pentru generațiile viitoare. Fiecare acțiune contează, iar împreună putem face diferența în lupta pentru un mediu urban mai sigur și mai verde.
Schimbarea începe acum, cu fiecare acoperiș verde!
