În contextul schimbărilor rapide din lumea contemporană, protejarea și îmbunătățirea mediului natural sunt esențiale. Biodiversitatea reprezintă varietatea vieții pe Pământ, are un rol fundamental în menținerea echilibrului ecologic. Aceasta influențează aspecte cotidiene precum alimentația, materialele, energia, infrastructura, asigurând în același timp accesul la resurse vitale precum aerul curat, apa și ecosistemele productive. Comunitatea științifică a tras un semnal de alarmă cu privire la starea critică a biodiversității globale: aproape un milion de specii sunt în pericol iminent de extincție, iar zonele naturale și ecosistemele se diminuează rapid.
De exemplu, în Marea Britanie, declinul biodiversității este alarmant, cu o medie de 19% din 1970, ceea ce prezintă riscuri semnificative, iar una din șase specii se află în pericol de dispariție. Pierderea biodiversității este evidențiată prin Raportului Stării Naturii din 2023, chiar dacă guvernul s-a angajat să îmbunătățească mediul înconjurător. Această tendință nu amenință doar productivitatea ecosistemelor, ci poate duce și la deteriorarea funcționalității acestora, cu efecte negative asupra bunăstării umane. În situația în care ecosistemele ajung la un punct critic de declin, ele ar putea suferi restrângeri semnificative, conducând la apariția unor ecosisteme cu totul noi și cu funcționalități necunoscute. Schimbările climatice, împreună cu speciile invazive și bolile, sunt considerate factori semnificativi în declinul biodiversității, iar proiecțiile indică o creștere a importanței acestora în viitor.
Pentru a menține echilibrul ecologic, biodiversitatea globală ar trebui să rămână de preferat peste un prag sigur de 90%, însă estimările până în 2021 indică un procent de doar 75%, subliniind necesitatea acțiunii urgente pentru a preveni o recesiune ecologică.
Începând cu anul 2011, guvernul britanic a lansat șase proiecte pilot pentru compensarea biodiversității în Anglia, evaluând și monitorizând fezabilitatea și implementarea acestora, ceea ce a rezultat introducerea obligatorie a Câștigului Net al Biodiversității în februarie 2023. Aceasta garantează că dezvoltarea nu doar minimizează impactul asupra mediului, ci contribuie activ la îmbunătățirea lui. Inițiativa oferă dezvoltatorilor o oportunitate distinctă de a compensa degradarea mediului provocată de proiectele lor prin implementarea soluțiilor bazate pe natură, abordând astfel atât crizele climatice, cât și cele legate de biodiversitate (bazat pe principiul de a pțstra mediul într-o stare mai favorabilă, decât înaintea implementării).
Serviciile ecosistemice oferite de biodiversitatea urbană
Într-o perioadă în care accesul la natură este tot mai limitat, mai ales în orașe, importanța zonelor verzi este tot mai evidentă. În contextul creșterii rapide a urbanizării, aceste spații sunt esențiale nu doar pentru bunăstarea noastră, ci și pentru sănătatea planetei. Adăugarea biodiversității în grădini și în mediile urbane este crucială pentru implementare unor medii sustenabile și pline de viață. Trebuie să ne focusăm pe dezvoltarea unor soluții inspirate de natură care nu doar sporesc biodiversitatea, ci facilitează și legătura dintre oameni și mediul, promovează experiențe pozitive vizuale și emoționale.
Acceptarea solcială este deosebit de importantă pentru succesul pe termen lung a suprafețelor verzi bogate în biodiversitate, de aceea pajiștile cu mii de flori trebuie să fie accesibile și atrăgătoare pentru toți, de asemenea este esențial educarea și informarea societății pentru a recunoaște importanța ecologică a acestor suprafețe.
Mitigarea schimbărilor climatice
Distrugerea pădurilor, tundrelor și oceanelor eliberează gaze cu efect de seră, accelerând încălzirea globală; iar mediul construit contribuie cu cel puțin 20% la schimbările climatice. Plantele biodiverse absorb carbonul și acționează ca bariere împotriva vremii extreme, răcesc temperatura aerului. Eforturile ONU, UE și ale oamenilor de știință vizează protejarea a cel puțin 30% din ecosisteme. Se dezvoltă soluții integrate care se concentrează pe climă și biodiversitate.
Securitatea alimentară
Dependența noastră de culturi agricole face sistemul nostru alimentar vulnerabil la extremele de vreme, la boli. Mai mult de atât creșterea culturilor este determinată de activitatea polenizatorilor. Conservarea și sporirea biodiversității este crucială pentru rezistența împotriva schimbărilor climatice și pentru menținerea polenizatorilor prin oferirea refugiilor și surselor de hrană.
Aer și apă curată
Biodiversitatea susține servicii esențiale ale ecosistemului precum producția de oxigen și purificarea apei. O biodiversitate mai mare asigură conservarea acestor servicii pentru supraviețuirea noastră. Datorită capacității mare de retenție de apă, suprafețele biodiverse contribuie în mod activ în facilitarea sistemului de canalizare urban, care ezte esențial în cazul ploilor torențiale.Prevenirea bolilor și dăunătorilor
Interdependența speciilor menține echilibrul în ecosisteme, prevenind dăunătorii și izbucniri de boli. Biodiversitatea genetică reduce vulnerabilitatea și menține echilibrul ecologic în ecosistemele urbane.Calitatea vieții
Natura și biodiversitatea îmbunătățesc sănătatea, bunăstarea și calitatea vieții. Zonele naturale contribuie la interacțiuni pozitive și promovează frumusețea naturală a peisajelor, prin bogăția de specii, forme și culori.Economisire financiară
Pe de altă parte, includerea suprafețelor cu pajiști biodiverse în mediul urban prezintă un avantaj economic semnificativ, în comparație cu amenajările peisagistice complexe, deoarece aduce cu sine o economisire financiară, și de resurse naturale, precum apa sau energia electrică. Costurile de întreținere a spațiilor verzi complexe sunt semnificativ mai mari decât cele pentru pajiștile urbane biodiverse, implicând resurse suplimentare pentru gestionarea lor. Tendința generală de creștere a prețurilor indică o provocare comună pentru administrațiile locale în menținerea și îngrijirea spațiilor verzi într-un mod sustenabil și eficient din punct de vedere financiar. În România, în ultimii ani, costurile de întreținere a zonelor verzi au crescut semnificativ, generând costuri mult mai mari pentru autoritățile locale. Numai în perioada 2015, creșterea prețurilor a fost de 75% față de prețurile din 2010, iar în unele orașe a atins chiar și 1050%. În prezent, aceste valori au atins proporții excepționale, impunând o sarcină financiară semnificativă autorităților locale pentru întreținerea suprafețelor verzi (de ex. cu un buget anual de peste 800.000.000 de Euro în București).
Întreținerea lunară a parcurilor și a zonelor verzi urbane implică în general următoarele activități: cosirea și tăierea gardurilor vii, fasonarea arbuștilor și arborilor, irigare regulată, fertilizarea și tratamentele necesare, gestionarea creșterii plantelor, îndepărtarea buruienilor și a resturilor de plante, suprainsămânțarea gazonului, pregătirea suprafețelor în funcție de anotimp.
De exemplu, dacă luăm în considerare o suprafață de 3 hectare de zonă verde, costurile estimate ar fi următoarele: Erbicidare buruieni – 6.000 Euro (0,2 Eur/m2), tuns garduri vii (calculat pt. o medie de 800 de m) 2.400 Euro (3 Euro/m), fasonare arbori (calculat cu 500 de arbori în medie, proporționat pe o suprafață de 3 ha): între 3.000 și 60.000 Euro (preț/buc variează între 6 și 100 de Euro, în funcție de dimensiunea arborii), scaerificare gazon 15.000 Euro (0,5 Euro/m2), aerisire gazon 75.000 Euro (2,5 Euro/m2), supraînsămânțare gazon 48.000 Euro (1,6 Euro/m2), tuns gazon 15.000 Euro(0,5 Euro/m2). Costurile de întreținere lunare pentru o suprafață verde de 3 ha pot atinge o sumă de 190.000 Euro, în funcție de complexitatea amenajării și de intervențiile necesare pentru mentenanță corespunzătoare.
Pe de altă parte, covoarele biodiverse, asemănătoare cu pajiștile cu mii de flori, au nevoi de întreținere minimă; datorită alegerii de specii rezistente, se dezvoltă bine și fără sisteme de irigații; datorită diversității biologice, plantele sunt rezistente la boli și dăunători, ca urmare se reduce necesitatea de fertilizare și tratamente; de asemenea, din cauza multitudinii speciilor indigene rezistente, este minimizat șansa de apariție a speciilor străine și a buruieniilor nedorite. Iar cosirea plapumei biodiverse este recomandat să fie efectuat de o singură dată pe an, pentru protejarea florei și faunei locale. Costurile de întreținere, în acest sens sunt minimizate, și sunt considerabil mai mici față de spații verzi complexe, costă aproximativ 0,3 Euro/m2 + TVA anual, care include cosirea manuală de o singură dată pe an, îndepărtarea ulterioară a masei vegetale și tratarea suprafeței cu îngrășăminte.
Avantajele plantațiilor biodiverse față de suprafețele înierbate
Spațiile verzi urbane oferă avantaje ecologice, de mediu și culturale vitale, cuprinzând conservarea biodiversității și bunăstarea umană. Cu toate acestea, o parte substanțială este menținută ca iarbă uniformă, oferind puține beneficii ecosistemice. Tranziția către pajiști diverse ar putea aduce numeroase avantaje, inclusiv o biodiversitate îmbunătățită, o gestionare mai bună a apelor pluviale și un aspect estetic. Cu toate acestea, înțelegerea serviciilor și dezavantajelor ecosistemice între gestionarea ierbii și a pajiștii în spațiile verzi urbane este limitată.
Suprafețele cu plante bine gestionate, în principal gazonul dominat de specii de ierburi perene, acoperă o parte semnificativă din spațiile verzi urbane la nivel global. În Statele Unite, ierburile ocupă aproximativ 1,9% din suprafața terestră, în timp ce în Suedia acoperă 0,6% din teren. La nivel global, ierburile reprezintă aproximativ 1,4% din suprafața totală. Cu toate acestea, există o schimbare recentă în gestionarea spațiilor verzi urbane către susținerea pajiștilor native diverse pentru a îmbunătăți serviciile ecosistemice precum conservarea biodiversității, sustenabilitatea mediului și valorilor estetice, reducând în același timp costurile asociate cu gestionarea ierbii.
Ierburile devin din ce în ce mai prevalente în peisajele urbane din întreaga lume, determinate de urbanizarea accelerată și de dorința de a adopta cultura occidentală. Studiile proiectează o creștere semnificativă a suprafeței de iarbă, se estimează o creștere cu 79% până în 2030. Ierburile joacă un rol crucial în planificarea și gestionarea urbană, oferind diverse beneficii ecosistemice precum estetica vizuală, beneficiile pentru sănătate, reglarea temperaturii urbane, controlul inundațiilor și al poluării, stabilitatea solului, controlul eroziunii, vizibilitatea peisajului și stocarea carbonului. Cu toate acestea, întreținerea gazonului cu irigare, tundere și fertilizare poate crește emisiile de gaze cu efect de seră. Practicile de întreținere a ierbii necesită gestionare intensivă, de aceea ridică îngrijorări cu privire la costurile financiare, pierderea biodiversității, poluarea mediului și contribuțiile la încălzirea globală. Aceste impacturi ecologice determină necesitatea de reevaluare a gestionării spațiilor verzi urbane. În ultimii ani, există o recunoaștere din ce în ce mai mare printre conservatori, urbanisti, peisagiști, vizitatori de parcuri și publicul larg a beneficiilor adoptării unor abordări mai naturale, sustenabile și rentabile pentru gestionarea spațiilor verzi urbane. Acest lucru include crearea de servicii ecosistemice diverse prin implementarea de pajiști naturale, folosind specii de plante adaptate local, care oferă beneficii suplimentare în afara recreerii, sporturilor și esteticii.
